Cum controlam Diabetul zaharat?
Diabetul Zaharat este o afectiune cronica ce se caracterizeaza prin cresterea nivelului glucozei in sange. Acesta se datoreaza fie unui deficit absolut de insulina, cum este cazul diabetului zaharat tip 1, specific varstei tinere, dar poate aparea si la varste mai inaintate, sau unui deficit relativ de insulina asociat unei insulinorezistente , specifice diabetului zaharat tip 2. Mai exista desigur si alte forme de diabet cum este cel intalnit in sindroamele genetice, in afectiuni pancreatice, secundar anumitor boli sau tratamente. In functie de factorul declansator si de mecanismul fiziopatologic abordarea este diferita.
Pentru controlul Diabetului Zaharat tip 1:
-avand in vedere deficitul de insulina, singurul tratament functional este aportul exogen de insulina prin injectii sau pompe de insulina;
-aportul de carbohidrati este important, dar mai important este de stiut raportul insulina/carbohidrati, adica de cata insulina este nevoie pentru o anumita cantitate de carbohidrati ingerata la o masa. Acesta se poate afla cu usurinta folosind regula lui 500. se imparte 500 la doza totala zilnica de insulina si se afla cati carbohidrati corespund la o unitate de insulina si cate unitati de insulina sunt necesare pentru o anumita masa cu o anunita cantitate de carbohidrati;
-de asemenea este important factorul de corectie. Acesta ne arata cu cat scade glicemia o unitate de insulina. Pentru aceasta exista regula lui 1700. Se imparte 1700 la doza totala zilnica de insulina.
-cunoscand acestea ne putem ajusta dozele de insulina in functie de valorile glicemiei si de aportul de carbohidrati;
-trebuie cunoscut faptul ca exercitiul fizic este important, dar ca atunci cand acesta este mai intens, dozele de insulina trebuie reduse, intrucat exista riscul de hipoglicemii;
-o buna monitorizare a glicemiilor ajeun , preprandiale si la culcare ne ajuta sa stim cat de bine controlam diabetul;
-pentru prevenirea complicatiilor cauzate de diabet, un bun control glicemic este esential.
Diabetu Zaharat tip 2;
Aceasta este de departe cea mai frecventa forma de diabet zaharat. Numarul cazurilor a crescut odata cu cresterea cazurilor de obezitate, fiind din ce in ce mai frecvent la varste foarte tinere. Desi factorul genetic este important, alimentatia necorespunzatoare, sedentarismul si stresul pot contribui la declansarea acestuia. Caracteristica acestui tip de diabet este insulinorezistenta, capacitatea scazuta de a prelua si utiliza insulina proprie organismului. In acest tip de diabet scaderea ponderala si limitarea aportului de carbohidrati imbunatatesc insulinorezistenta si valorile glicemiei serice. Deci ce avem de facut:
-focusul va fi pe controlul metabolic-glucide, lipide, tensiune arteriala;
-implementarea interventiei nutritionale, aportul de carbohidrati, pentru controlul glicemiei. Cunoasterea carbohidratilor, ce sunt acestia si cum pot fi monitorizati;
-exercitiul fizic determina scaderea insulinorezistentei, motiv pentru care este important la pacientii cu diabet tip 2 si trebuie incurajat;
-limitarea aportului de grasimi saturate, LDL colesterol si cresterea aportului de fibre la 14g/1000kcal imbunatatesc controlul metabolic;
-monitorizarea glicemiilor ajeun , la doua ore postprandial si ori de cate ori este nevoie.
Acum pentru o mai buna intelegere a notiunii de carbohidrati
Acestia, alaturi de proteine si lipide sunt macronutrienti, atat de necesari pentru buna functionare a corpului uman, dar mai ales a anumitor aparate si sisteme, ex sistemul nervos a carui sursa esentiala de combustibil pentru buna sa functionare este glucoza.
Carbohidratii sunt acei constituenti alimentari ce vor fi transformati in urma digestiei in glucoza sau fructoza. Acestia se impart in carbohidrati simpli mono si dizaharide si complecsi, polizaharide. Carbohidratii simpli sunt glucoza, fructoza si galactoza, adica monozaharide. Dizaharidele sunt maltoza, sucroza si galactoza. Carbohidratii complecsi sau poolizaharidele se impart si ei in doua categorii hedrolizabili sau digerabili, amidonul si amilopectinele din cartof, orez, cereale, leguminoase si cei nehidrolizabili, fibrele alimentare ce nu pot fi digerabile. Pe care le gasim in legume si leguminoase, fructe, cereale integrale, etc.
Sursele acestor carbohidrati sunt fructele, laptele, mierea, cerealele integrale, orzul, ovazul, lintea, nautul , mazarea , fasolea, cartoful, porumbul, orezul. Cunoscand sursele de carbohidrati, tipul lor si continutul lor putem sa contorizam aportul nostru zilnic de carbohidrati(CH) simpli si complecsi.
EXEMPLU: pentru 10 grame de carbohidrati avem nevoie de:
20 grame paine;
200ml lapte corespund la 10 grame CH;
50 grame orez, cartof, mamaliga, mazare, linte, fasole corespund la 10 grame CH;
50 grame de struguri, banane si alte fructe dulci au 10 grame CH
100 grame de mar, portocala, kiwi, pomelo, capsuni, pepene, fructe de padure au 10 grame CH.
Alimentele sarace in CH sunt legumele de tipul rosii, ardei, castraveti, fasole verde, ciuperci, conopida, broccoli, sparanghel, vinete, varza, salata verde, rucola, etc Acestea sunt foarte bogate in fibre, ajutand la buna digestie, scaderea ponderala, normalizarea nivelului lipidelor din sande, protectia impotriva bolilor cardiovasculare, impotriva cancerului de colon.
Alimentele fara carbohidrati sunt carnea, pestele, ouale, branza. Acestea sunt surse importante de grasimi si proteine. Ele se acociaza carbohidratilor si fibrelor.
EXEMPLU MENIU CU 180 GRAME CH;
Mic dejun; 40 grame CH
2 felii paine 40grame, cu ou fiert, branza si legume, o cana 200 ml lapte si 100grame portocala;
Gustare :20 grame CH ; o banana la 100grame;
Pranz;50 grame CH
Supa de pui cu legume si cu putina fidea sau orez plus 20 grame paine ;
150 grame de orez pilaf sau piure de cartofi cu 150 grame somon la cuptor sau piept de pui la gratar;
Gustare 20 grame CH; 20 grame paine prajita plus o lingurita miere 10 grame;
Cina: 50 grame CH
200 grame mamaliga cu branza de vaci si 200 ml lapte/sana.